Masa rotundă Să celebrăm viața! a creat un context în care specialiștii din diverse domenii (psihologi, asistenți sociali, medici, reprezentanți ai mediului academic) și-au exprimat opinia vizavi de subiectele ageism-ului și a atitudinii societății față de seniori. Majoritatea participanților asistă în diverse forme persoanele vârstnice.
Lect. Univ. dr. Geta Diac, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a menționat experiența pe care a avut-o lucrând la unul dintre primele ONG-uri din România „Bătrânețe Fericită” care oferea servicii psiho-sociale la domiciliu. Deși lucrurile au evoluat, pașii sunt foarte mici. Acest domeniu continuă să fie unul prea puțin dezvoltat în România.
Lăcrămioara Cojocaru, psiholog și psihoterapeut, consideră că o mare parte dintre comportamentele discriminatorii ale societății vin ca urmare a stereotipurilor internalizate de către persoanele vârstnice. Deseori, atitudinea lor față de această etapă de vârstă rezidă în idei și concepte legate de boală, neputință, inutilitate, lipsă de sens, absența „poftei de viață”. În momentul în care seniorii vor „îmbătrâni activ și sănătos” atitudinea societății se va modifica.
Mircea Popovici, psiholog, consilier, manager serviciu îngrijiri la domiciliu, a împărtășit situații în care persoanele vârstnice au preferat să se abțină în a raporta nemulțumirile pe care le au față de îngrijitori, suportând unele comportamente nepotrivite. De asemenea, a menționat că o formă a ageism-ului se manifestă prin dificultatea de a obține finanțare sau decontare pentru asemenea servicii.
Adriana Pancu, medic specialist Geriatrie și Gerontologie, a vorbit despre experiența deschiderii primului Cabinet de Geriatrie și Gerontologie din Iași, catalogând obstacolele impuse de către politicile diverselor instituții ca o acțiune de discriminare vizavi de accesibilitatea serviciilor pentru persoanelor vârstnice.
Grigoraș Gabriela, medic specialist Geriatrie și Gerontologie, a remarcat nevoia personalului medical de a beneficia de programe de formare în domeniul comunicării cu persoanele vârstnice pentru a le oferi o îngrijirea optimă.
Roxana Rotaru, asistent social într-un ONG, a menționat frustrarea resimțită legată de faptul că evaluarea și dosarele „răpesc” din interacțiunea autentică cu persoana vârstnică.
Roxana Necula, asistent social și președinte CNASR, a adus în discuție lipsa acută a instituțiilor care să ofere servicii paliative persoanelor vârstnice și situația dificilă a membrilor de familie. Societatea și politicile sociale nu se adaptează nevoilor pe care le au persoanele vârstnice.
Aliona Dronic, psiholog și psihoterapeut, a vorbit despre ajustarea spațiului urbanistic la solicitările persoanelor vârstnice. Într-o experiență recentă în cadrul unei sesiuni de consiliere pacienta vârstnică menționa că pentru a respecta un program de mișcare își imaginează un traseu unde sunt bănci. Astfel, să poate avea un refugiu în caz de necesitate. Orașul Iași este puțin adaptat la caracteristicile acestei etape de vârstă.
Facilitarea domnului conf. univ. dr. Ovidiu Gavrilovici, . Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a permis evidențierea aspectelor care țin de ageism din perspectiva profesioniștii și a dus la concluzia importanței împărtășirii unor asemenea experiențe